Pentru multe cupluri, drumul către a avea un copil poate fi plin de provocări. Infertilitatea afectează milioane de oameni din întreaga lume, însă, datorită progreselor medicale, soluțiile de reproducere asistată, precum Fertilizarea in Vitro (FIV), oferă o speranță reală.
FIV este una dintre cele mai eficiente metode de tratament pentru infertilitate, fiind recomandată în cazurile în care alte opțiuni nu au avut succes.
În acest articol, vei descoperi când este recomandată FIV, care sunt etapele procesului, ce factori influențează succesul tratamentului și la ce să te aștepți pe parcursul procedurii.
Dacă te gândești la această opțiune, citește în continuare pentru a afla toate informațiile de care ai nevoie!
Ce este Fertilizarea in Vitro (FIV)?
Procedura care constă în fecundara ovulului femeii cu spermatozoidul bărbatului într-un laborator specializat și în afara corpului.
FIV si IUI (inseminarea intrauterina) fac parte din procedurile de reproducere umana asistata.
Diferența între cele doua proceduri este locul și modul prin care are loc fecundarea.
- IUI presupune injectarea directă a spermatozoizilor în uterul femeii, facilitând procesul natural de concepție.
- FIV implică fertilizarea ovulului în laborator, iar ulterior, embrionul rezultat este transferat în uter.
În principiu, FIV este recomandata in cazurile de infertilitate severă sau când IUI a eșuat.
Când se recomandă FIV?
- Infertilitate de cauza masculine
- Vârsta înaintată a pacientei
- Trompe uterine absente sau obstruate
- Insuficiența ovariană premature
- Patologii cauzatoare de infertilitate precum endometrioză, fibroame uterine, tulburări ovulatorii
- Infertilitate de cauză inexplicabilă

Care sunt etapele procesului de fertilizare in vitro?
1. Pregătirea
Primul pas este consultul inițial și anamneza atentă, efectuate de un medic specializat în reproducerea umană asistată. În cadrul acestui consult se realizează și evaluarea ecografică.
Ambii parteneri vor efectua o serie de investigații paraclinice.
Pentru a îmbunătăți șansele de succes, trebuie realizate schimbări ale stilului de viață, precum:
- renunțarea la fumat, consumul de alcool și consumul de droguri
- scădere ponderală (după caz)
- practicarea activității fizice moderate
2. Stimularea ovariană
Constă în administrarea de medicamente hormonale, sub atenta supraveghere a specialistului, cu scopul de a obține un număr cât mai mare de ovocite.
Procesul începe în primele zile ale ciclului menstrual și, în funcție de protocolul ales, poate dura între 10-14 zile.
- Administrarea de medicamente care blochează secreția hormonilor ce controlează ovulația (FSH, LH), administrate sub formă de injecții subcutanate.
- Administrarea de medicamente care stimulează creșterea unui număr cât mai mare de foliculi ovarieni, care conțin ovocite. Doza și durata tratamentului se stabilesc în funcție de răspunsul fiecărei paciente.
- Administrarea de gonadotropină corionică umană (imită acțiunea endogenă a LH – determină ovulația, cu eliberarea ovulului din foliculi). Acest medicament se administrează într-un moment precis, de obicei cu fix 35 de ore înainte de recoltarea ovocitelor.
3. Recoltarea ovocitelor
Se realizează prin puncție ovariană, la 35 de ore de la administrarea medicației care determină maturarea finală a foliculilor. Puncția ovariană este o procedură nedureroasă, deoarece se efectuează sub analgosedare.
Sub control ecografic, se aspiră, prin puncționarea foliculilor, lichid folicular ce conține ovocite. În același timp, se recoltează celule masculine, care sunt transferate în laboratorul de embriologie împreună cu aspiratul folicular, unde începe procesul de fertilizare.
4. Fertilizarea
Constă în combinarea oocitelor recoltate cu spermatozoizii, în laboratorul de embriologie, în condiții controlate, având ca scop obținerea de embrioni.
Imediat după recoltare, ovocitele sunt verificate la microscop cu scopul de a certifica gradul lor de maturitate și integritate morfologică.
Singurele ovocite care pot fi fertilizate sunt cele mature (care conțin 2 pronuclei). Ovocitele imature (cele care conțin doar un pronucleu) fie sunt distruse, fie sunt introduse în cultură pentru a verifica dacă ajung la maturitate.
De asemenea, sperma recoltată este prelucrată în laborator pentru a separa spermatozoizii viabili de cei morți sau imobili.
Spermatozoizii selectați sunt păstrați în mediu de cultură până la momentul fertilizării.
Există două tehnici principale:
-
FIV standard – în acest caz, fiecare ovocit matur este plasat într-o picătură de mediu de cultură împreună cu un număr suficient de spermatozoizi (50.000 – 100.000). Picăturile sunt acoperite cu ulei mineral (având ca scop prevenirea contaminării și evaporării) și sunt incubate la o temperatură de 37°C timp de 16-18 ore.
-
ICSI – în acest caz, fiecare ovocit este imobilizat cu ajutorul unei pipete speciale și este injectat cu un singur spermatozoid prin intermediul unui ac special. Ulterior, ovocitele injectate sunt plasate în mediu de cultură și incubate la o temperatură de 37°C timp de 16-18 ore.
5. Embriotransferul
Reprezintă ultima etapă a procesului de fertilizare in vitro și presupune transferarea embrionilor formați in vitro la nivelul cavității uterine. Procedura este simplă și lipsită de durere.
Anterior embriotransferului, se efectuează pregătirea uterului prin tratament hormonal (stimulează îngroșarea endometrului).
Transferul celor mai buni embrioni selectați se realizează prin intermediul unui cateter subțire și flexibil, care se introduce prin colul uterin în cavitatea uterină, apoi se eliberează embrionul la acest nivel.

Care sunt factorii care influențează procesul de fertilizare in vitro?
- Vârsta femeii
- Numărul de ovocite care pot fi recoltate
- Calitatea spermei
- Stilul de viață al cuplului
- Afecțiuni medicale asociate
- Condițiile din laboratorul de FIV
Rata de succes este cu atât mai mare cu cât vârsta femeii este mai mică, cu cât numărul de ovocite recoltate este mai mare, și cu cât calitatea spermei este mai bună.
Foarte importante sunt deciziile medicului specialist referitoare la protocoalele de stimulare și condițiile optime din laboratorul de FIV.

Ce restricții sunt după finalizarea procesului de FIV?
Pacientele își pot relua activitatea normala, cu câteva restricții: Evita efortul fizic excesiv, expunerea la situații stresante si evitarea condițiilor de mediu excesive.
După procesul de embriotransfer, exista o simptomatologie tipica: balonare, crampe, constipație, sensibilitate mamare etc.
Care sunt riscurile asociate procesului de FIV?
- Sindrom de hiperstimulare ovariană
- Sarcină ectopică
- Avort spontan
- Sarcină multiplă
- Infecții