Stresul neîmplinirii dorinței de a avea un copil a fost asociat cu furia, depresia, anxietatea, problemele conjugale și sentimentul de lipsă de valoare.
În toate aceste cazuri, partenerii pot deveni… mai nerăbdători să conceapă, crescând, în mod ironic, disfuncția sexuală și izolarea socială.
Dificultățile în cuplu apar adesea mai ales atunci când partenerii unt supuși presiunii de a lua decizii medicale.
Cuplurile experimentează sentimentul de pierdere și stima de sine diminuată în contextul infertilității.
Partenerul de sex masculin și partenera de sex feminin răspund diferit în fața acestor decizii.
Atât bărbații, cât și femeile au un sentiment de pierdere a identității și au sentimente pronunțate de incompetență.
Conform unui studiu realizat în Suedia, trei factori separați par să contribuie la stresul psihologic, pe care îl experimentează bărbații și femeile.
Cei trei factori, în ordinea importanței pentru femei, au fost:
1. „A avea copii este un obiectiv major al vieții”
2. „Rolul feminin și presiunea socială”
3. „Efectul asupra vieții sexuale”
Comportamentul cuplului ca urmare a infertilității: Stresul, depresia și anxietatea sunt descrise drept consecințe frecvente ale infertilității. Anxietatea s-a dovedit a fi semnificativ mai mare la cuplurile infertile în comparație cu populația generală.
Depresia determină:
Depresia este asociată cu reglarea anormală a hormonului luteinizant (LH), un hormon care reglează ovulația.
Modificările funcției imune asociate cu stresul și depresia pot afecta, de asemenea, în mod negativ, funcția de reproducere
Deoarece stresul este, de asemenea, asociat cu modificări fiziologice similare, acest lucru crește posibilitatea ca un istoric personal cu niveluri ridicate de stres cumulativ să fie, de asemenea, factor cauzal al infertilității.
